Pământuri rare. Aceste două cuvinte divulgate în ultimele zile de China au fost suficiente pentru a reduce la voia SUA de a bloca gigantul tehnologic chinez Huawei. Dar ce sunt pământurile rare și de ce sunt considerate noul petrol?
Un adevărat război comercial (încă un altul) este în curs între SUA și China. Pe 15 mai, un decret al lui Donald Trump a impus reducerea aprovizionării gigantului chinez Huawei. Google a acționat deja în consecință prin revocarea licenței Android către Huawei. Cu alte cuvinte, noilor smartphone-uri chinezești li se va refuza accesul la aplicațiile conectate la Android, cum ar fi Gmail și Google Maps, dar nu și cele gratuite, open source. Nimic nu se va schimba pentru cei care dețin deja un Huawei.
De fapt, pare clar că Statele Unite se simt amenințate de răspândirea smartphone-urilor Huawei și încearcă să slăbească un gigant chinez care a capturat 20% din piața telefoanelor, la fel cum alte mărci încetinesc.
Dar un gest simplu a fost suficient pentru China. Xi Jinping a mers pentru o inspecție la Ganzhou, în provincia de est Jiangxi, vizitând așa-numitul centru de producție și prelucrare a pământurilor rare. Gigantul asiatic nu a spus în mod explicit nimic, informând doar oamenii despre călătoria președintelui și despre prezența vicepremierului Liu He, negociator șef cu americanii.
În spatele călătoriei, un mesaj implicit: acela de a refuza industriilor americane componentele minerale esențiale pentru industria hi-tech. Deloc surprinzător, ieri, Ministerul Comerțului SUA a făcut un pas înapoi, acordând o prelungire de 90 de zile a interdicției împotriva Huawei.
Așa-numitele pământuri rare sunt 17 metale, necunoscute până acum aproximativ 100 de ani, astăzi fundamentale pentru industria tehnologică. Importanța lor este de așa natură încât au o pondere și în conflictele geopolitice, având în vedere că China controlează aproape în totalitate producția mondială.
Primul care le-a descoperit în 1787 într-un sat din Ytterby pe o insulă din arhipelagul Stockholm a fost chimistul și militarul suedez Carl Axel Arrhenius. Bărbatul a observat un mineral negru nemaivăzut, pe care l-a redenumit icter. Atunci a venit rândul prof. Univ. Johan Gadolin de la Universitatea finlandeză din Turku, aproximativ 10 ani mai târziu, și-a dat seama că este un amestec de oxizi de elemente niciodată analizate până acum, pe care el a început să-l numească pământuri rare. Din proba din 1803 a fost posibil să se extragă două elemente, itriu și ceriu. Aproximativ 100 de ani mai târziu a fost descoperit Lutetium, cel de-al 17-lea și ultimul element al acelui ciudat amestec descoperit în secolul al XIX-lea.
În realitate, ținuturile rareori nu au nimic și sunt destul de răspândite, dar numai în unele zone ale lumii, cum ar fi China. La momentul descoperirii lor, aceștia erau definiți ca atare, deoarece în comparație cu alții, erau mai puțin abundenți.
Astăzi știm 17 și sunt:
- Scandiu
- Itriu
- Lantanul
- Ceriu
- Praseodim
- Neodim
- Prometiu
- Samarium
- Europium
- Gadolinium
- Terbiul
- Disprozie
- Holmiu
- Erbiu
- Tuliu
- Ytterbium
- Lutetium
Aceste 17 metale ar putea decide cine va fi stăpânul lumii. Dacă gigantul asiatic ar decide brusc să nu mai aprovizioneze țări străine, în câteva zile va aduce în genunchi industria militară, aerospațială și electronică a principalelor puteri mondiale.
Materiale precum lantan, europiu, erbiu, lutetiu au proprietăți magnetice și optice și sunt utilizate în producția de echipamente de înaltă tehnologie, de la motoare pentru mașini hibride la superconductori, de la magneți la turbine eoliene.
Aceste elemente, datorită luminiscenței lor deosebite și a supraconductoarelor lor de energie, sunt de fapt adevăratul suflet al economiei digitale. De exemplu, fără indiu nu ar exista un ecran tactil, fără itriu, disprio, europiu, gadoliniu, lantan și terbiu , ecranele nu ar fi colorate. Fără neodim și gadoliniu nu ar exista microfoane, fără disproziu , preseodim și terbiu nu ar exista vibrații.
Acestea sunt elemente industriale strategice, administrate în mare parte de China. Numai în 2021, gigantul asiatic a produs 71% din pământul rar exploatat în lume. În ultimii 20 de ani, țara și-a construit un veritabil monopol asupra acestor materiale.
O comoară care a făcut din aceasta o forță esențială pe economia digitală și pe piața geopolitică.
Francesca Mancuso
