Sardinia lansează în cele din urmă o lege a disciplinei organice a limbii sarde și a celorlalte limbi vorbite în
insulele catalană, gallureză, sassareză sau Tabarchino: cei care au crezut că în Sardinia se vorbea doar limba sardă, deja exclusivă insulei, au greșit mare. Aici există un amestec de limbi și culturi, produsul diferitelor domenii, care văd în cele din urmă o nouă lege de partea lor pentru a le proteja.
Aprobat, de fapt, de Consiliul regional după doi ani de muncă în Comisia pentru cultură, textul unificat „Disciplina politicii lingvistice regionale” va garanta în continuare un statut oficial în limba insulei și va reactiva transmiterea intergenerațională a competențelor lingvistice .
O măsură salutată de susținători ca o cale către o administrație publică bilingvă, așa cum se întâmplă deja în alte comunități lingvistice, cum ar fi Trentino și Val d'Aosta, și ca o bună oportunitate pentru dezvoltarea turismului, în special pe modelul Țării Galilor.
Abia din 2006 administrația regională are propria limbă sardă . Este o adevărată limbă neolatină și o varietate vorbită în zonele centrale, cu deschideri către logudoreză și campidaneză (care sunt cele două fire majore din care fac parte multe micro-limbi) care este acum utilizată de regiune în unele din acte.
„Sa Limba sarda comuna”, limba sardă comună , 92,8% naturală, dar alte limbi minore încă rezistă în regiune, precum catalană în Alghero (Sassari), Tabarchino pe insula Carloforte și Sant'Antioco ( Carbonia Iglesias) și cursul din La Maddalena (Olbia Tempio).
Cu această nouă lege, pe lângă lansarea unei căi spre o administrație publică în două limbi, reforma Moratti este implementată și asupra ponderii regionale a planurilor de studiu, care va face posibilă predarea istoriei limbii sarde în școli . În plus, sunt prevăzute contribuții la mass-media, publicare, diverse instrumente IT și web „parametrizate la utilizarea reală a limbii”.
În cele din urmă, organul central înființat prin lege este „Consulta de su sardu”, care urmărește obiectivul elaborării propunerii unui standard lingvistic și a unei norme ortografice și îndeplinește o funcție de consultanță față de Regiune pentru aplicarea standarde.
Un mod frumos de a recâștiga stăpânirea propriei istorii și a o pune în mâinile generațiilor viitoare ca un cadou prețios, nu crezi?
Citește și
- 305 grupuri etnice și 274 limbi diferite: bogăția culturală a indigenilor brazilieni într-un studiu surprinzător
- Ce putem învăța de la Italicus, cel mai vechi copac din Europa (de acest gen)
Germana Carillo
