Dopamina este un neurotransmitator produs de creier si in mica parte de glandele suprarenale. Face parte din catecolamine, un grup de hormoni de care aparțin și adrenalina și noradrenalina, dintre care dopamina este precursorul.
Este cunoscut sub numele de hormonul euforiei , deoarece prezența sa este legată de sfera plăcerii și mecanismul de recompensare. Orice ne oferă plăcere, cum ar fi mâncarea, sexul, dar și muzica sau consumul de droguri, este capabil să trezească un sentiment de împlinire și satisfacție prin creșterea nivelului de dopamină.
Totuși, acest neurotransmițător intervine și în reglarea altor funcții foarte importante ale organismului, la nivelul sistemului nervos central și periferic. Acesta este responsabil pentru controlul muscular, dar , de asemenea, motivația, de somn, starea de spirit, de memorie și de învățare.
În plus, acționează ca un hormon prin împiedicarea celulelor lactotrope ale hipofizei să elibereze prolactină . În cele din urmă, la nivelul sistemului gastro-intestinal, acesta este responsabil pentru senzația de greață și vărsături.
Sistemul dopaminergic este foarte fascinant, dar și extrem de complex. Nivelurile scăzute ale acestui neurotransmițător pot provoca depresie, comportament asocial, izolare, furie și frustrare. Dimpotrivă, un nivel ridicat de dopamină în circulație poate fi riscant, deoarece determină subiectul să-și urmărească plăcerea în mod necritic, pătrunzând în comportamente iraționale și auto-vătămătoare sau conducând la dependență de droguri.
Funcțiile dopaminei
Schematic, funcțiile îndeplinite de dopamină în sistemul nervos central sunt următoarele:
- controlul mișcării: dopamina este esențială pentru a permite un echilibru corect al activității motorii. Nivelurile scăzute ale acestui hormon sunt la originea bolii Parkinson, în timp ce o secreție excesivă de dopamină determină apariția ticurilor nervoase
- senzație de plăcere : aceasta este cu siguranță cea mai cunoscută funcție a dopaminei. Acest mediator chimic este capabil să elibereze un sentiment de bunăstare psihofizică și de împlinire profundă
- mecanism de recompensare : dopamina prezice recompensa, în sensul că ne oferă motivația potrivită pentru a ne atinge obiectivele
- inhibarea producției de prolactină : acest hormon este capabil să inhibe secreția de prolactină de către lobul anterior al hipofizei. În acest caz, dopamina se numește Pif (factor de inhibare a prolactinei)
- avertisment: nivelurile scăzute ale acestui hormon sunt asociate cu distragerea atenției și incapacitatea de concentrare
- memorie: dopamina este esențială mai ales pentru a stimula așa-numita „memorie de lucru”, adică acea parte a memoriei pe termen scurt care ne permite să stocăm și să procesăm date și concepte fundamentale în activitățile noastre zilnice
- învățare: nivelurile ridicate de dopamină sunt asociate cu o capacitate mare de învățare, favorizată și de stimularea memoriei
- somn: acest hormon reglează ritmul circadian al corpului, favorizând alternanța dintre somn și veghe
- starea de spirit: la fel ca serotonina, acest neurotransmițător poate influența starea de spirit, rezultând o stare de bunăstare psihică / fizică generală
Citește și: Serotonina: ce este, unde se găsește și cum să stimulezi hormonul fericirii
Activitățile controlate de acest neurotransmițător la nivelul sistemului nervos periferic sunt:
- vasodilatație
- excreția de sodiu prin urină
- motilitatea intestinală
- secreția de insulină
- activitatea limfocitelor (care reglează reacția imună)
Defectul dopaminei
După cum sa menționat, dopamina este esențială pentru asigurarea motilității scheletului și a controlului mișcărilor musculare. O insuficiență a acestui hormon poate fi cauza unor boli grave, inclusiv:
- boala Parkinson
- tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
- fibromialgie
- depresie
- sindromul picioarelor nelinistite
- sindromul gurii arzătoare (arsură severă în gură în absența leziunilor)
- dependenta de substante psihotrope
Excesul de dopamină
Nivelurile ridicate de dopamină nu vă permit să controlați mușchii corpului și sunt adesea cauza ticurilor nervoase și a mișcărilor necontrolate. În plus, nivelurile excesive ale acestui hormon pot duce la schizofrenie și comportament psihotic.
Căutarea irepresionabilă a plăcerii și a satisfacției, asociată cu un nivel ridicat de dopamină, caracterizează în cele din urmă stările maniacale (euforice) ale sindromului bipolar. În această fază, inhibițiile de orice fel cad, iar subiectul experimentează o activitate sexuală intensă și o constrângere irepresibilă spre cumpărături.
Prin urmare, în rezumat, excesul de sopamină duce la:
- Ticuri nervoase și mișcări necontrolate
- Psihoză
- Schizofrenie
- Episoade maniacale de tulburare bipolară
Dopamina, cum este produsă
Dopamina endogenă, adică cea produsă în mod natural de organism, nu poate fi crescută pe cale orală, deoarece această moleculă nu este capabil să traverseze bariera hemato-encefalică, care împarte sângele din sistemul nervos central.
Prin urmare, pentru a crește nivelul acestui mediator chimic, este necesar să-l administrați direct sub forma unui medicament sau să luați substanțe care imită acțiunea acestuia sau chiar molecule care favorizează secreția acestuia.
Într-un mod foarte schematic și simplist, procesul chimic prin care se realizează producția de dopamină este caracterizat de o serie de reacții, care se succed conform următoarei scheme:
fenilalanină -> tirozină -> levodopa -> dopamină
Prin medicamente, intervenim în general pe nivelurile de levodopa, în timp ce cu nutriția putem crește tirozina sau fenilalanina, aminoacizi capabili să stimuleze sinteza dopaminei
Droguri și dopamină
La nivel farmacologic, cea mai utilizată substanță este, fără îndoială , levodopa, un aminoacid intermediar care este capabil să sintetizeze dopamina. Ca adjuvant în terapia antidepresivă, carbidopa trebuie administrată întotdeauna simultan cu levodopa, pentru a preveni sinteza dopaminei în sistemul circulator, producând efecte nedorite precum greață și vărsături.
Dar, mai presus de toate, în acest caz, dopamina produsă nu ar putea ajunge la receptorii sistemului nervos central. În cazuri extrem de severe, dopamina se administrează direct prin picurare . Această categorie include șocurile cauzate de atacuri de cord, operații pe cord deschis, insuficiență renală sau cardiacă cronică, traume și septicemie.
Dopamina și nutriția
După cum sa menționat, dopamina nu poate fi crescută direct prin alimente , deoarece, dacă este introdusă cu alimente, ar rămâne în fluxul sanguin, provocând greață și vărsături, dar nu ar putea ajunge la sistemul nervos central.
Cu toate acestea, cu alimente putem stimula indirect producția de dopamină, crescând nivelurile de fenilalanină și tirozină, precursorii săi importanți, capabili să-și promoveze sinteza în sistemul nervos.
Fenilalanina și tirozina sunt aminoacizi derivați din digestia proteinelor alimentare. Se formează în plasmă, dar sunt capabili să traverseze bariera hematoencefalică, punându-se la dispoziția neuronilor dopaminergici situați în sistemul nervos central.
Printre alimentele cele mai bogate în fenilalanină, se numără:
- germene de grâu
- leguminoase
- carne
- ouă
- peşte
Printre alimentele deosebit de bogate în tirozină:
- fructe uscate (migdale, nuci)
- banane
- avocado
- semințe de ulei (susan, dovleac, semințe de floarea soarelui)
- produs lactat
- cacao
- curcumă
Cu toate acestea, dopamina este o substanță care tinde să se oxideze ușor. Pentru a contracara acțiunea radicalilor liberi produși, este recomandabil să luați fructe proaspete de sezon și legume cu frunze verzi, bogate în antioxidanți și vitamine ale complexului C și E. În special, pentru a contracara prezența radicalilor liberi, este recomandabil să luați următoarele alimente:
- mere
- sfeclă,
- legume cu frunze verzi
- fructe și legume portocalii (portocale, dovlecei, morcovi)
- sparanghel
- Crucifere (broccoli, conopidă, varză de Bruxelles)
- ardei
- căpșune
Citește și: Antioxidanți naturali: 10 alimente împotriva radicalilor liberi și a îmbătrânirii
Alte modalități naturale de stimulare a dopaminei
- activitate fizică: nu trebuie să fii sportiv pentru a crește producția de dopamină. Practica constantă a activității aerobe sau o plimbare zilnică de cel puțin 30-40 de minute este suficientă pentru a promova o senzație plăcută de bunăstare pentru a
asculta - muzica: muzica este un puternic dopaminergic, deoarece bunăstarea și satisfacția pe care le oferă ascultarea sunt similare cu efectele unei mese bune sau a unui sex
- activitate sexuală: sexul este intrinsec legat de plăcere. Prin urmare, îndeplinirea activității sexuale promovează eliberarea de dopamină din creier
- realizarea obiectivului: dopamina, după cum sa menționat, prezice o recompensă. Ne oferă motivația potrivită pentru a face față provocărilor zilnice și crește pe măsură ce atingem obiectivele. Nu trebuie să fie mari repere. Stabiliți doar obiective mici, care odată atinse vor crește satisfacția personală și nivelurile de dopamină.
- meditație și yoga: aceste practici relaxează corpul și mintea deoarece luptă împotriva stresului. Yoga, în special, promovează un flux mai mare de sânge către creier, precum și creșterea circulației glucozei, elemente esențiale pentru producerea de dopamină
- prietenie: prietenia adevărată este un remediu pentru mintea noastră. Este un calmant natural, ajută la relaxare și la înfruntarea mai bună a temerilor noastre.
- râde: râde și trăiește momente fericite cu familia sau prietenii ușurează tensiunile și produce un sentiment de plăcere și bunăstare
Dopamina și drogurile
Substanțele narcotice sunt capabile să crească nivelurile de dopamină. Adesea, cei dependenți de substanțele psihotrope au un nivel scăzut de dopamină endogenă, deci sunt predispuși să caute plăcere și să activeze mecanismul de satisfacție prin aportul de substanțe periculoase.
Cocaina, precum MDMA (ecstasy), se evită ca la nivelul sinaptice produce reabsorbției dopaminei, așa numita reabsorbția. Practic, două tipuri de receptori sunt implicați în producerea acestui neurotransmițător: unul care lansează semnalul dopaminergic și celălalt care îl primește.
În această comunicare neuronală, semnalul de plăcere trimis de unii receptori este interceptat de alți receptori, ducând la producerea de dopamină în unele zone ale creierului. Odată eliberat, excesul de dopamină este reabsorbit în spațiul sinaptic al creierului nostru.
Droguri precum cocaina sau extazul acționează asupra acestui mecanism, prevenind reabsorbția naturală a dopaminei și, în consecință, crescând nivelul acesteia în sistemul nervos central.
Canabis și dopamină
Acțiunea canabinoizilor are loc într-un mod diferit de cocaină sau MDMA. În acest caz, sistemul nostru canabinoid este capabil să inhibe producția de gaba, un neurotransmițător cu efecte antagoniste în comparație cu cele ale dopaminei. Gaba este contracarată atât de canabinoizii prezenți în creier, cât și de compușii prezenți în canabis, în special de thc.
Moleculele fericirii (dopamină, serotonină, endorfine și oxitocină)
Starea de bine și fericirea fiecăruia dintre noi depind de o serie de factori complexi, care, totuși, provin din chimia creierului nostru: a ne simți bine, mulțumiți de sine și mulțumiți de viața noastră depinde de echilibrul dinamic complex care se creează din când în când. timpul dintre acești neurotransmițători.
Acest lucru explică de ce există oameni care sunt mai optimiști și cu o atitudine pozitivă față de viață, în timp ce alții în circumstanțe similare nu pot scutura de neliniște și pesimism. Acestea sunt molecule care sunt diferite între ele, dar bunăstarea noastră psihofizică izvorăște din sinergia lor virtuoasă.
Dopamina este hormonul motivației și al plăcerii.
Serotonina este capabilă să ne regleze starea de spirit. Stimulează starea de spirit, îndrăgostirea, relațiile sociale și contactul fizic.
Endorfinele sunt produse în principal ca rezultat al activității fizice, provocând un efect anxiolitic și analgezic.
Oxitocina, cunoscută și sub numele de hormonul iubirii, este eliberată în timpul orgasmului și le permite mamelor să alăpteze. Permite stabilirea legăturii unice mamă-copil, favorizează socializarea, monogamia și relațiile stabile.
Acțiunea lor sinergică și echilibrată este un factor fundamental în determinarea stării noastre psihofizice de sănătate, a nivelului de bunăstare generală și a acelui sentiment inefabil de fericire pe care îl urmărim cu toții.
Citește și: Oxitocina: ce este, unde se găsește și cum să stimulezi hormonul iubirii
